prietenesti multimii si multumea cu o vaga privire binefacatorului necu¬nos¬cut, pe care îl cauta parca în cer.
"Si acum, spuse necunoscutul, adio bunatate, omenie, recunostinta... Adio tuturor sentimentelor care înfloresc inima... M am substituit Provi¬dentei pentru a rasplati pe cei buni... Dumnezeul razbunator sa mi dea locul sau, ca sa i pedepsesc pe cei rai!"
Facu un semnal si, ca si cum n ar fi asteptat decât acest semnal ca sa plece, yachtul porni în larg.
XXXI ITALIA. — SIMBAD MARINARUL
Pe la începutul anului 1838 se aflau la Florenta doi tineri care apar¬ti¬neau celei mai elegante societati din Paris, unul vicontele Albert de Mor¬cerf, altul baronul Franz d'Épinay. Se întelesesera ca vor petrece carnava¬lul din anul acela la Roma, unde Franz, care de aproape patru ani traia în Italia, va servi lui Albert de cicerone.
Dar, pentru ca nu este putin lucru sa petreci carnavalul la Roma, în special când nu tii sa te culci în piata Poporului sau în Campo Vaccino, scrisera lui Pastrini, proprietarul hotelului Londra, din piata Spaniei, ru¬gându l sa le retina un apartament confortabil.
Pastrini raspunse ca nu mai avea la dispozitia lor decât doua camere si un cabinet, situate al secondo piano, si ca le ofera pentru suma neîn¬sem¬nata de un ludovic pe zi. Tinerii acceptara, apoi voind sa se foloseasca de timpul care îi ramânea, Albert pleca la Neapole. Franz ramase la Floren¬ta.
Dupa ce se bucura câtva timp de viata orasului familiei Medici, dupa ce se plimba îndelung prin Edenul acela denumit Casinele, dupa ce fusese