I MARSILIA — SOSIREA
În ziua de 24 februarie 1815, santinela de la Notre Dame de la Garde semnala "Faraonul", corabie cu trei catarge, care venea din Smirna, Triest si Neapole.
Potrivit obiceiului, o barca porni îndata din port, o lua pe lânga caste¬lul If si aborda nava între capul Morgion si insula Rion.
Îndata, de asemenea potrivit obiceiului, platforma portului Saint Jean se umplu de curiosi; caci sosirea unui vas la Marsilia este întotdeauna un eveniment, mai ales când vasul acesta, cum era cazul "Faraonului", fusese construit, înzestrat cu cele necesare, încarcat în santierele orasului Phoce¬ea, si când el apartinea unui armator din oras.
Între timp, vasul trecuse cu bine prin strâmtoarea pe care cine stie ce zguduitura vulcanica o sapase între insula Calasareigne si insula Jaros; ocolise Pomega si se apropia cu toate pânzele întinse, dar asa de încet si cu un aer asa de trist încât, cu instinctul care presimte o nenorocire, curi¬osii se întrebau ce accident se va fi întâmplat la bord. Totusi, expertii în na¬vigatie recunosteau ca, daca s a întâmplat vreun accident, nu i s a pu¬tut întâmpla vasului, fiindca acesta înainta în toate conditiile unei nave cârmuite perfect: ancora ei era sloboda, frânghiile erau desfacute, iar lânga cârmaciul care se pregatea sa îndrume "Faraonul" prin strâmtoarea portu¬lui Marsiliei se afla un tânar cu gesturi repezi si cu ochi iscoditori ce su¬pra¬veghea fiecare miscare a vasului si veghea fiecare ordin al cârmaciului.
Nelinistea nelamurita, care plana asupra multimii, cuprinsese în mod special pe unul dintre spectatorii de pe esplanada Saint Jean în asa fel,